Editura ACS, București, 18 ianuarie 2024

Povestea unei cărți despre un patrimoniu ce ne poate aduce multiple beneficii

În 2023, anul când Timișoara a fost Capitală Culturală Europeană, la Editura ACS a fost pregătit un titlu menit să contribuie la conștientizarea și valorificarea patrimoniului cultural industrial: “Arhitectura industrială istorică. Posibilități de recuperare sustenabilă. Cazul Timișoara”, autor Raluca-Maria Trifa.

Joi, 25 ianuarie 2024, ora 18, vă invităm la evenimentul de lansare a cărții, eveniment găzduit de Casa Memorială Ion Mincu (Casa Mincu), str. Arthur Verona 19.

Invitați: arh. Rodica Crișan, arh. Horia Moldovan

În cele 440 de pagini color este inventariat patrimoniul de arhitectură industrială istorică din Timișoara, prezentat în contextul evoluției industriale din Banat; este explicată semnificația culturală a arhitecturii industriale; sunt analizate diferite studii de caz din străinătate și Timișoara pentru a arăta cum arhitectura industrială poate fi utilizată “De la industrie, la cultură”; este evaluată posibilitatea de reconversie a clădirilor de patrimoniu industrial existent în Timișoara, în baza unui  model metodologic inovativ. Soluțiile propuse pot fi extrapolate la clădirile de patrimoniu industrial din toată țara (și nu numai).

Carte are la bază teza de doctorat a autoarei, Raluca-Maria Trifa, teză susținută și apreciată cu Summa cum laude la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, coordonator prof.univ.dr.arh. Rodica Crișan.

„În momentul elaborării tezei de doctorat (2015), atunci când Timișoara făcea primii pași pentru câștigarea titlului de „Capitală Europeană a Culturii“, acest demers părea cu atât mai potrivit. În lipsa unei infrastructuri culturale suficient dezvoltate și diversificate, devenea necesară reconsiderarea edificiilor și ansamblurilor industriale istorice din oraș. Între timp, orașul de pe Bega a pierdut un număr semnificativ de clădiri și ansambluri industriale care ar fi putut deveni subiectul unor proiecte de reconversie. În acest sens, pot fi amintite Fabrica de Rafinărie și Spirt „Solventul“ (1869), Fabrica de Pălării „Paltim“ (1900), Fabrica de Ghete „Turul“ (1901), Fabrica de Ciorapi (1908) şi Fabrica de Ciocolată „Kandia“ (1909). Lor li se adaugă Fabrica Maghiară de Fibre de LânăILSA (1905) și Fabrica de Lanțuri (1908), demolate la începutul anilor 2000.

Efortul nu este în van, lucrarea devenind, pe de o parte, un catalog nostalgic al fostului patrimoniu industrial timișorean, o reflecție a ceea ce ar fi putut să fie, dar și o cercetare ce deschide perspective de salvare a patrimoniul de arhitectură industrială care încă există în România. Exemplele arată ce se poate!”  Raluca-Maria Trifa

“În prezent se vorbește des şi mult despre „dezvoltare sustenabilă“, dar prea puțini înțeleg că reutilizarea resurselor construite este, prin esența ei, o atitudine care susține acest tip de dezvoltare, prin reducerea impactului proceselor constructive asupra mediului, dar și prin efectele favorabile asupra celorlalți piloni ai dezvoltării sustenabile: cel economic, cel social și cel cultural.” Prof.univ.dr.arh. Rodica Crișan

Raluca-Maria Trifa (n. 1984, Oradea) este arhitect diplomat, cercetător în domeniul patrimoniului construit și cadru didactic la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.  

În anul 2015 a obținut titlul de doctor în arhitectură cu teza intitulată „Posibilități de recuperare sustenabilă a arhitecturii industriale istorice. Cazul Timișoara“, elaborată sub îndrumarea doamnei prof. Rodica Manon Crișan. Teza sa doctorală, axată pe analiza și evaluarea potențialului de reconversie a patrimoniului industrial din perspectiva sustenabilității, formează fundamentul prezentei cărți și aduce o contribuție semnificativă la înțelegerea și recunoașterea valorilor arhitecturii industriale istorice.

În paralel cu activitatea sa academică, autoarea s-a implicat activ în numeroase proiecte dedicate patrimoniului construit, manifestând o preocupare constantă pentru păstrarea identității culturale și a moștenirii arhitecturale. De asemenea, a participat la numeroase conferințe naționale și internaționale, contribuind la dezbaterea și promovarea problemelor legate de patrimoniul cultural în comunitatea academică și profesională. 

Editura ACS este parte din Asociația Art Conservation Support, dedicată susținerii conservării și patrimoniului cultural din România.

Din 2010 editura a dezvoltat mai multe colecții adresate specialiștilor sau publicului larg, de toate vârstele: Colecțiile Științific, Monografii, Vetre de lumină, Cartea de salvare. Din 2012, la ACS se editează anual publicația Caietele restaurării – o culegere de texte, norme și principii pregătite de specialiști în conservare, istoria artei, arhitectură, fizică, chimie, biologie ș.a.

Titlul “Arhitectura industrială istorică. Posibilități de recuperare sustenabilă. Cazul Timișoara”, autor Raluca-Maria Trifa face parte din colecția „Științific” alături de alte titluri importante: „Piatra în patrimoniul românesc. Degradări specifice și tratamente adecvate”, autor Iulian Olteanu, „Restaurarea monumentelor istorice. Contepte, teorii, practici”, autor Lucian-Cristian Ratoiu, „Dicționarul artiștilor din spațiul românesc 1700-1920”, autori Florica Cruceru, Dana Postolache, Ioan Darida, „Noțiuni de chimia picturii”, autor Ioan Istudor ș.a.

Toate cărțile cu stoc de la Editura ACS pot fi găsite pe Patrimonescu.ro, în rețelele Cărturești, Humanitas, Librarium, Librăria Eminescu, Librăria Bizantină ș.a.

Carte apărută cu sprijinul Ordinul Arhitecților din Româniadin Timbrul arhitecturii și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național AFCN.